Mi-e dor de Gheorghe Dinica – “La banii tai tu iti permiti sa ai demnitate?” (Filantropica)

0

Lasă nişte bani aicea, n-are cum să fie mai mult de…
Să nu uit, verigheta.
Ei, ia te uită, Ovidiu şi Miruna! Ce ţară mică… câteva mese… hehe.
Fantastic de bine-arătaţi amândoi! Mai rar găseşti în zilele noastre un cuplu atât de reuşit.
Domnu’ Puiuţ, îmi pare rău, nu pot să merg mai departe, e sub demnitatea mea.
Demnitatea ta? La banii tăi, tu-ţi permiţi să ai deminitate, ai?
Hai să-ţi spun o poveste.
Prin anii ’50, când eram şi eu tânăr, visam s-ajung mare scriitor, ca tine.
Ştii cât m-au costat gărgăunii ăştia? Cinci ani de Jilava.
Tovarăşii n-au apreciat manuscrisu’.
Acolo, la puşcărie, afli cum stă chestia cu demnitatea. O ţigară la gardian, o zi de demnitate. S-au terminat ţigările… mare atenţie când te-apleci.

Share.

Comments are closed.