Molnar Geza, unul dintre cei mai mari virusologi din Romania: Vaccinati-va copiii – Bolile infectioase nu vor disparea niciodata

0

Clujeanul Molnar Geza, unul dintre cei mai mari virusologi şi specialişti în epidemiologie şi sănătate publică din România, s-a retras anul trecut din activitate după o impresionantă carieră de 45 de ani.

Conf. dr. Molnar Geza a fost cel care a imunizat primele persoane din România împotriva hepatitei B, a participat la eradicarea tifosului exantematic şi febrei tifoide din ţara noastră, s-a numărat printre “naşii” actualei legi a asigurărilor de sănătate şi a creat programele naţionale de sănătate.

Specialistul clujean atrage atenţia că părinţii trebuie să le facă copiilor vaccinurile din schema obligatorie. Toate informaţiile de pe internet despre o presupusă legătură între vaccinuri şi autism nu sunt dovedite.

A picat la admitere din cauza statutului social al familiei

Conf. dr. Molnar Geza s-a născut în 1943 la Turda, într-o familie foarte înstărită, acest lucru fiindu-i total nefavorabil la admiterea la facultate. “Medicina şi biologia m-au pasionat încă din copilărie. Tata a fost medic, aşa că am avut ocazia să am de a face cu medicina, din familie. Am avut norocul sau ghinionul, pentru că ulterior a devenit ghinion, ca familia mea, din partea mamei să fie foarte înstărită.

Din acest motiv, am făcut parte dintr-o categorie socială neagreată, astfel că prima dată nu am reuşit la facultate, am fost al treilea sub linie, când am dat admiterea la Târgu Mureş”, povesteşte specialistul clujean.

A făcut armata, s-a înscris la Şcoala Tehnică Sanitară şi abia după aceea, în 1964, a intrat la Medicină, în Cluj.

Secretar de stat pentru şapte miniştri ai Sănătăţii

În ultimul an de facultate, s-a căsătorit, apoi după terminarea facultăţii, în 1970, a profesat timp de şase ani ca medic de circumscripţie la ţară. “În 1976, am dat concurs pentru cercetare în Academie şi am intrat la Institutul de Sănătate Publică şi Cercetări Medicale, în specialitatea de secundariat în boli infecţioase şi epidemiologie. A fost o perioadă intensă de învăţătură şi activitate la Clinica de Boli Infecţioase. Am rămas în continuare la clinică, am rămas integrat în învăţământul medical clujean, practic până în 2002”, precizează Molnar Geza.

Printre altele, în perioada 1997-1998 a fost secretar de stat pentru şapte miniştri ai Sănătăţii. “În perioada în care am fost secretar de stat, am năşit şi eu Legea asigurărilor sociale de sănătate. Pentru prima dată în România, am introdus programele naţionale de sănătate care există şi acum”, afirmă specialistul.

Bolile infecţioase nu vor dispărea niciodată

În contextul în care tot mai mulţi părinţi refuză imunizarea copiilor, Molnar Geza subliniază că bolile infecţioase nu vor dispărea niciodată. Tocmai de aceea, este important ca părinţii să le facă copiilor imunizarea din schema obligatorie. “Calendarul naţional de vaccinare trebuie să rămână la acele vaccinări obligatorii şi nu sub alte influenţe ale altor structuri. Bolile infecţioase nu vor dispărea niciodată, asta ar fi paradoxul biologiei umane. Trăim împreună cu microorganisme, de aceea accidente şi boli infecţioase întotdeauna au existat şi întotdeauna vor exista. Se schimbă profilul, se schimbă aspectul,vorbim de boli emergente (boli noi), vorbim de boli reemergente (boli vechi care revin) etc. Deci sunt într-o continuă schimbare”, comentează specialistul clujean.

Părinţii au uitat de bolile infecţioase care au făcut ravagii

Refuzul vaccinărilor este o problemă europeană. Părinţii nu le mai fac vaccinuri copiilor pentru că nu se mai tem de boli dispărute în urmă cu 20 de ani, deşi acestea pot să reapară oricând ca urmare a mişcării continue a populaţiei. În 2015, la nivel naţional, lipsa vaccinului a reprezentat 6% din cazurile nevaccinate, 18% au fost refuzuri şi 18% au fost neprezentări. “În primul rând, am uitat de bolile transmisibile de mare risc şi cu sechele sau cu deces pentru că nu există. Adică, eu spun că vaccinul este şi pentru difterie, iar omul se întreabă ce e aia difterie că nu am mai văzut de 15-20 de ani în ţara noastră. Apoi, poliomileita. La fel, oricine poate să spună că nu are nicio legătură cu cel din ţările unde mai există”, explică Molnar Geza.

Nu s-a dovedit că vaccinurile cauzează autism

“A doua chestiune este că blogurile şi informaţiile neprofesionale şi neavizate, la familiile de intelectuali şi de cei învăţaţi să scotocească pe internet, sigur că duc la o serie de concluzii enorm de proaste. Că vaccinurile cauzează autism nu s-a dovedit, intoxicaţie cronică cu aluminiu şi cu mercur nu s-a dovedit.

A treia componentă suntem noi medicii, suntem şi noi de vină pentru că, pe de o parte, de multe ori transmitem informaţii corecte, iar pe de altă parte nu transmitem informaţii provaccinare. Şi mă refer strict la vaccinările de bază care sunt în programele internaţionale”, atrage atenţia specialistul clujean.

Ce vaccinuri trebuie făcute obligatoriu în România

Conf. dr. Molnar Geza atrage atenţia că părinţii trebuie să le facă copiilor următoarele vaccinuri: pentru difterie, tetanos pertusis, poliomieliticul, rujeolosul “şi nu aş abandona încă hepatiticul B că încă mai avem ca să ajungă populaţia vârstnică purtătoare, dar în multe ţări nu se face decât la cerere sau la categoriile de risc”.

Referitor la poliomielită, el spune că există riscuri să reapară în ţara noastră. “Imigraţia şi migraţia în România este foarte bine ţinută sub control sau neagreată de imigranţi. Dar, vedeţi ce se întâmplă în Europa, încep să apară cazuri de difterie cutanată la imigranţi în aceste comunităţi. Nu poţi să ştii niciodată când dintr-o ţară unde există un risc pentru poliomielită apar cazuri. Tetanosul, dacă nu îl vaccinezi este ubicuitar prezent, deci poţi să îl faci oricând, indiferent că eşti alb, negru sau brunet”, subliniază Molnar Geza.

Circulaţia liberă a persoanelor aduce boli

Cu toate că o anumită boală infecţioasă a fost eradicată dintr-o ţară, aceasta poate să reapară oricând ca urmare a liberei circulaţii a persoanelor. Totuşi, ca să se ajungă la epidemii este ceva mai greu. “Focare epidemice de poliomielită, difterie ar putea să apară oricând datorită circulaţiei libere a mărfurilor şi persoanelor. Alte boli devin autohtone ca urmare a schimbărilor climatice, de mediu. Tot de condiţiile sociale şi climaterice, la noi, mai ales în Dobrogea, în zonele portuare, cresc cazurile de malarie cronică. Ori ţânţarul hematofag există şi la noi şi odată ce creşte această masă de purtători cronici de plasmodium malarie s-ar putea ca la un moment dat să avem malarie inclusiv autohtonă”, declară Molnar Geza .

Epidemie de Zika în România nu poate exista

Despre recentele cazuri de infectare cu virusul Zika care sunt în număr mare în America de Sud, specialistul clujean spune că pentru România nu există niciun risc de epidemie. “OMS nu a implementat măsurile pe care atunci le-a adoptat  cu gripa porcină ci a transmis doar o atenţionare. Până la ora actuală, toate cazurile din Europa au fost de import. Epidemie de Zika, pe termen scurt în România, nu poate exista”, subliniază conferenţiarul clujean.

Febra tifoidă şi tifosul din România

Molnar Geza a participat la eliminarea febrei tifoide şi tifosului din România. “Am prins perioada de eliminare teritorială a febrei tifoide din Transilvania, am prins ultimele focare de tifos exantematic. Aveam mari probleme de febră tifoidă în judeţul Harghita, în Munţii Apuseni, rămăşiţe pe Valea Izei şi a Vişeului din nordul Maramureşului. Noi am introdus prima dată şi am fost unicii din ţară care am vaccinat cu aparat de vaccinare fără ac, cu termojet contra febrei tifoide. Ajunsesem la un moment dat să vaccinăm 3.000 – 4.000 de persoane şi dovada cea mai bună este că la ora actuală, nu mai avem febră tifoidă decât cazuri de import”, îşi aminteşte specialistul clujean.

Epidemia de holeră din 1979-1981

Renumitul virusolog clujean spune că a prins şi perioada în are România a fost năpădită de holeră. “Am prins perioada de holeră în România, 1979-1981, când am stat câte trei luni în Delta Dunării pentru că acolo a fost problema majoră, iar ulterior s-a răspândit în întreaga ţară. Am mai avut încă cazuri de difterie, chiar cu focare epidemice, am intervenit în ultimele cazuri de poliomielită, în judeţul Hunedoara”, declară Molnar Geza.

Primul care a vaccinat copiii împotriva hepatitei B

În Cluj, au fost imunizate primele persoane împotriva hepatitei B. “Am fost primii care în 1988 am implementat vaccinarea anti hepatită B, în masă, în colectivităţile de copii. A fost o întâmplare bizară. România a dispus de nişte cantităţi de vaccin anti hepatită B şi ca şi cel mai tânăr şef de secţie de Epidemiologie din România, mie mi-a fost împinsă problema ca să rezolv tragedia care exista deja la sfârşitul anilor ’80 în leagănele de copii. Noi am vaccinat prima dată în masă atunci. Vaccinul anti hepatitic, în 1995 a fost introdus în programul naţional de vaccinări şi cu ajutorul meu pentru că eram mai mulţi care lucram în echipă”, afirmă Molnar Geza.Sursa: amfms.ro

VIA andreilaslau.ro

Foto: Gandul.info

Share.

Comments are closed.