Iubirea trebuie sa se simta, sa se „auda”, sa fie dovedita. Iubirea se invata. Nu din carti sau filme, nu de la scoala, ci de acasa, de la parinti, primele modele de viata.

Trebuie sa le aratam copiilor ca ii iubim. Prin vorbe si fapte. Doar unele, sau doar altele, nu sunt suficiente.
Cuvintele sunt daruri minunate. Cat de fericiti suntem cand copilul reuseste sa spuna primul cuvant.

Sarim in sus de bucurie, il laudam, repetam dupa el, cu el, „hai, mai spune o data”, si-apoi dam de stire la toata familia, la toti cunoscutii. Parintii sunt primele si cele mai importante fiinte din viata copilului, scrie actualitati365.ro.

De aceea, caldura lor linisteste un bebelus, vocea lor il adoarme, iar veselia si harjoana lor il fac sa rada si sa gangureasca la nesfarsit.
La inceput de „relatie”, cuvintele „te iubesc”, „imi place de tine”, „ma bucur sa stau cu tine”, „ce frumos esti cand zambesti”, privitul in ochi, indragosteala, sentimentul de a sta „lipiti” unul de altul, daca s-ar putea, sunt la ordinea zilei.

Pe masura ce „relatia” inainteaza, „creste”, toate aceste cuvinte se pierd. Ele nu lipsesc in totalitate din viata noastra, dar nu mai sunt la fel de frecvente. Nu mai spunem atat de des „te iubesc”, nu mai aratam acelasi interes si bucurie pentru fiecare gest.

In primul rand, un copil are nevoie sa stie, dar mai ales sa vada ca parintii lui se iubesc. Pentru a invata, la randul sau, ce este iubirea.
Un copil are nevoie, nu doar sa stie ca este iubit, ca doar asa e normal, ci sa invete acest lucru. Are nevoie de certitudinea iubirii noastre ca si convingere, nu numai declarativ. A-i spune si a-i arata iubire sunt doua lucruri la fel de importante.
Exact asa cum invata sa faca primii pasi, sa spuna primele cuvinte, sa citeasca si sa scrie, tot asa trebuie invatat sa iubeasca. Nivelul emotional al unui copil este dat la maxim pana la maturitate.

Manifestarile de iubire decente, dar calde si sincere, dintre parinti, in prezenta copilului, sunt ceva necesar. Daca parintii au uitat sa-si spuna „te iubesc” iar copilul este pupat doar in somn „sa nu si-o ia in cap”, cum va invata el ce inseamna iubirea si cum arata ea?
Degeaba are haine de firma, telefon cool, o camera „hard” si tot ce-si doreste, daca ii lipseste esentialul. Daca nu si-a vazut parintii sarutandu-se sau tinandu-se in brate, cum ar putea invata care sunt dovezile de iubire?

Daca nu vede dovezi de dragoste, gesturi, semne, daca nu aude cuvinte pline de iubire, va considera ca este suficient doar sa simta. Nu poti sa arati ceva nu ai ai vazut. Va creste si va iubi, dar nu va sti sa arate acest lucru.
Aproape toti parintii vor spune ca isi iubesc copiii, dar cati dintre noi le aratam cu adevarat acest lucru? Un acoperis deasupra capului, mancare si jucarii nu este suficient. A-l ocroti si a-l feri de pericole nu este indeajuns.

Preocupati de job-uri, afaceri, de relatiile de munca – cu seful, cu subalternii, colegii, „mai am ceva de terminat”, „mai am cateva telefoane de dat”, preocupati de prieteni, de „a aparut ceva neprevazut”, „trebuie sa rezolv”, multi dintre noi bagatelizam relatia cu propriul nostru copil.
Uneori, chiar si cu partenerul de viata. Consideram ca, cele doua, sunt firesti, banale si cel mai usor de intretinut. Ca „cei de acasa” stiu ca ii iubim. Cuvintele sunt puternice, dar ceea ce nu rostim, ceea ce nu aratam este la fel de puternic.

Doar daca te gandesti, cu drag, la fiul sau fiica ta si ii asiguri tot ceea ce este necesar, doar daca il duci/aduci de la gradi/scoala si schimbi rapid cateva vorbe, asta nu inseamna, automat, ca el/ea stie, sau nu are nevoie sa auda ceea ce simti. Nu trebuie sa fii sigur ca stie. Spune-i!

Daca poti, spune-i in fiecare zi ca il iubesti. Nu numai atunci cand este mic, nu numai atunci cand esti la „inceput de relatie”. Imbratiseaza-l mai des si spune-i ca este special. Actiunile si faptele sunt importante, dar cuvintele au nevoie sa fie rostite, sa fie ascultate.

Sa ne facem timp sa le dovedim si sa le spunem. Convinge-l, pe orice cale, ca il iubesti cu adevarat. Vorbeste cu el. Priveste-l in ochi in timp ce-ti vorbeste. Daca tu continui sa-ti citesti mail-ul cand el vorbeste va crede ca nu iti pasa cu-adevarat de el, de problemele lui. Inchide telefoanele, televizorul si asculta-l.
Un copil trebuie iubit tot timpul. Fara pauze, fara limite. Iubirea nu trebuie aratata doar de ziua de nastere, de iepuras, Craciun sau 1 Iunie. Nu se arata doar atunci cand ne-am terminat treburile, suntem relaxati si nu mai este nimic interesant la televizor.

Iesi la plimbare cu el, in parc, pe strada. Da-te cu el pe tobogan, in leagan, alearga dupa minge, intra in jocul lui, saruta-l seara inainte de culcare, imbratiseaza-l dimineata, ureaza-i o zi buna, spune-i ca este cea mai importanta persoana din viata ta si asigura-te, mereu, ca stie ca il iubesti.
Bucura-te alaturi de copilul tau de lucrurile marunte pentru ca, intr-o zi, vei descoperi ca ele erau de fapt lucruri importante.

Pune-i desenele pe pereti, medaliile, diplomele, frunza culeasa din parc, atarna in casa o fotografie, un tablou in care apare alaturi de mami si tati, lasa-l sa vada iubire peste tot, lasa-l sa auda si repeta-i toate aceste lucruri la nesfarsit. Zambeste, razi si fa glume.
Zambetul este ceea ce ne atrage la o persoana si ne arata ca putem avea incredere in ea. Castiga-i increderea si nu i-o pierde niciodata. Fii pregatit, intodeauna, sa-i atenuezi caderile, sa ai mereu pregatita o parasuta de siguranta.

Nu-l dezamagi. Copiii asculta mai mult de parintii cu care au relatie buna, de prietenie. Cu toate acestea, copilul are nevoie, in primul rand, de mami si tati, cei care, pentru care EL, conteaza si care il iubesc.

Prieteni va gasi si la gradi, si la scoala, si in parc, dar mami si tati sunt unici. Doar ei pot rosti parola cu „te iubesc”. De la fiecare parinte copilul isi ia ce are nevoie, invata lucruri diferite si, de fapt, observa ca oamenii sunt diferiti.
De la mama va invata o parte din lucruri, iar de la tata o parte. De la amandoi va invata iubirea, iar cand aceasta este asimilata corect, copilul se va simti valorizat.

Va avea o stima de sine crescuta, isi va respecta viitoarea familie, va sti sa daruiasca cuvinte frumoase, va sti ce inseamna iubirea.