Daca nu se iau urgent masuri, acest baraj din Romania se va rupe, iar viitura va inghiti totul in cale! Primele semne au aparut: deja muntele „fierbe”, pleaca la drum!
Unul dintre cele mai mari baraje risca sa se rupa si ameninta Romania. Inceput in 1975 si terminat peste doua decenii, in 1994, Barajul Siriu, al doilea stavilar de anrocamente, ca marime, din tara, este in pericol sa cada. Versantii ce-l imprejmuiesc nu au primit injectiile la baza cu lapte de ciment, alunecarile de teren sunt la ordinea zilei, drumul ce leaga Buzaul de Brasov se scufunda, iar muntele ”galgaie” si arunca noroi pe carosabil.
Ruperea Barajului de la Siriu ar putea duce la producerea unui adevarat val distrugator, care ar matura de pe fata pamantului zeci de sate si orase si ar crea o unda de soc ce ar fi resimtita si in Bucuresti. Aproape 200.000 de locuitori ai judetului ar trebui evacuati in cel mult o ora, iar Valea Buzaului ar deveni „iesire la mare”, relateaza magazinuldecase.ro.
In opinia specialistilor, in ipoteza unei catastrofe la acumularea din Muntii Buzaului, viitura produsa de ruperea barajului ar avea 30 metri inaltime la intrarea in orasul Nehoiu, inghitindu-i, efectiv, pe cei 11.631 locuitori, si ar ajunge in orasul Buzau cu o inaltime de 7-8 metri, forta de distrugere a acestei viituri fiind de neimaginat, distrugand practic tot ce va intalni in cale.
Ceausescu a dat aprobarea pentru inceperea construirii barajului de la Siriu, dintre masivul cu acelasi nume si Podul Calului in ianuarie 1972. Se dorea alimentarea cu apa a localitatilor din aval si irigarea a peste 50.000 de hectare de teren agricol, producerea de energie electrica, prin hidrocentrala Nehoiasu, dar si o transa de atenuare a posibilelor viituri. Muncitorii s-au apucat de lucru in 1974, in toamna, folosind o tehnica inovatoare la acea ora: nu s-a utilizat ciment, ci numai pamant, piatra, steril si miez de argila.
Aceasta, in contact cu apa, devine impermeabila. A rezultat o constructie uriasa, de 122 de metri inaltime si o lungime a coronamentului de 570 de metri, ce adaposteste peste 155.000.000 metri cubi de apa cu un lac de 11,5 kilometri. Vechea vatra a statului Siriu a fost mutata, 300 de gospodarii disparand. Cimitirul Eroilor din Primul Razboi Mondial – conceput in 1936 si terminat in 1938 – a fost, si el, stramutat. ”Din craniile gasite, unii dintre cei care lucrau la constructia barajului, mai ingeniosi, isi confectionau scrumiere sau veioze, in timp ce vitele pasteau, nestingherite, printre crucile eroilor”, scrie Mircea Tanase in lucrarea ”Monumentul eroilor de la Siriu, judetul Buzau”.
Desi pare greu de crezut, la ridicarea sa s-a lucrat…doua decenii, din 1975 pana in 1994, pentru ca lucrarea a fost terminata, de mantuiala, dupa Revolutie. Ca o comparatie, Barajul de la Vidraru, constructie mult mai complexa, a necesitat cinci ani. Deoarece totul s-a facut pe repede inainte – atat inainte, cat si dupa 1989 – problemele au inceput sa apara. Versantii lacului care-l imprejmuiesc stau sa cada, pentru ca nu li s-a facut injectii la baza cu lapte de ciment, pentru consolidare. De asemenea, pentru ca sunt formati din sisturi, apa se infiltreaza si depaseste valorile maxime admise in domeniul amenajarilor hidro-energetice.
Lacul este colmatat, deoarece milioane de metri cubi de pamant s-au ”prelins” de pe Siriasu, pe Giurca ori pe Teherau si, astfel, presiunea asupra barajului a crescut enorm. Muntii s-au ”spart”, izvoarele galgaie si arunca noroi pe carosabil, iar drumul ce uneste Buzaul de Brasov, unul superb, are restrictii de viteza, parapeti lipsa si zeci de metri ce stau sa se prabuseasca in hau. La rostrurile dintre fasiile viaductului Stanca Teherau au aparut…stalactite. Potrivit specialistilor, sunt necesare aple lucrari de protectie si de consolidare a infrastructurii, dar nimeni nu pare interesat sa le faca.
Satenii din zona sunt ingroziti. ”Varful versantului, plin cu apa, nu mai este sigur pe o suprafata de cel putin cinci hectare. Practic, e pe cale sa pice tot muntele”, spun ei.Singura solutie este golirea intregului baraj, apoi lucrari ample de refacere, asemanatoare cu cele de la Gura Apei, din Hateg.
Discussion about this post