Nu fi mandru, chiar daca ai rang de seama, ca sa nu-i inveti mandria si ingamfarea si pe supusii tai, caci dupa cum este mai-marele, tot astfel sunt, de obicei, si supusii.
Cel mai mare peste toti oamenii si mai presus de toata faptura – Domnul Dumnezeu – ti-a aratat chipul smereniei intru Sine Insusi. El, luand stergarul, a spalat picioarele ucenicilor (loan 13,5) – a luat chipul robului, S-a smerit, slujind pana la cele sfinte si inca m0a rte pe Cruce (Filipeni 2, 7-8), pentru ca noi, vazandu-L astfel, sa ne smerim, sa nu ne mandrim cu nimic in lumea aceasta.
Totul va ramane aici, totul se va preface in pulbere si cenusa, iar tu de unul singur vei merge acolo unde nu se va uita nimeni la rang, cin si marire, ci fiecare isi va lua de la Domnul rasplata pentru faptele sale.
Nu te inalta, din pricina cinstirii vremelnice. Nu te mandri nici pentru slava dregatoriei tale, deoarece e schimbatoare. Dregatoria nu iti ia firea si mai-marele nu schimba omenirea.
Si carmuitorul este tot om, la fel ca toti ceilalti: acelasi praf si cenusa, ca si ceilalti; cel ce carmuieste, cu nimic nu este mai bun decat ceilalti, cu nimic nu este mai mare peste cei ce-i sunt supusi, afara de vremelnica cinstire a dregatoriei. Pentru aceea, slava ta si cinstea dregatoriei sa nu te dea mandriei si ingamfarii, ci mai mult si cu covarsire sa te smereasca:
„Cu cat esti mai mare, cu atat mai mult te smereste, si inaintea Domnului vei afla har” (lsus Sirah 3, 18). Aceasta cinstire iti este data pentru o vreme, pentru ca sa-i indrumi pe altii, si nu ca prin aceasta sa te inalti si sa te maresti. Aceasta e o simpla dregatorie omeneasca, asadar cu ce are a se mandri aici cel care este mai-mare peste altii? Orice lucru e schimbator si ce este e ca si cum nu este.
Sfantul Dimitrie al Rostovului<
Discussion about this post