Gheorghe Mencinicopschi despre falsificarea alimentelor: În smântână se pune cretă, iar în miere se pune clei de oase!

Chiar daca faci tot posibilul sa mananci sanatos, este posibil ca incercarile tale sa fie in zadar din cauza anumitor producatori care „falsifica” alimentele. Cele care ar fi sanatoase in mod normal, pot sa devina periculoase din cauza aditivilor. Orezul alb cu carne, cartofii prajiti, prajiturile si hamburgerii sunt doar cateva dintre alimentele pe care Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi ne sfatuieste sa le evitam.

In schimb, doctorul recomanda cartofii la cuptor, ficateii la gratar, orezul brun cu legume sau pastele integrale. Problema este ca si acestea s-ar putea sa nu fie atat de sanatoase pe cat ne-am imagina. Lactatele, carnea slaba, chiar si mierea sunt alimente pe care nutritionistii si medicii ni le recomanda, dar care ne pot pacali, suntgospodina.net.

Incercand sa-si creasca castigurile, producatorii de alimente nu numai ca schimba reteta originala, ci folosesc si tot felul de tertipuri, pe care multi dintre noi le-am gasi de-a dreptul incredibile.

In cartea sa, „Noua ordine alimentara. Si noi ce mai mancam?”, lansata recent, prof. Mencinicopschi explica felul cum se pot „falsifica” diverse alimente. Laptele se „falsifica” prin adaugarea de apa, prin extragerea grasimilor si prin amestecul diferitelor tipuri de lapte. De asemenea, unii producatori obisnuiesc sa mascheze defectele sau sa previna alterarea cu ajutorul conservantilor sau al substantelor de neutralizare. In smantana se adauga, uneori, faina, gelatina, lapte batut, albus de ou si chiar creta sau gips, ne atentioneaza prof. Mencinicopschi.

Nici untul nu este intotdeauna „curat”. „Untul este cel mai bine imitat de margarinele pe baza de grasimi hidrogenate, nocive pentru sanatate, obtinute din uleiuri vegetale sau din grasime de peste dezodorizata. Untul mai poate fi falsificat cu untura de porc sau seu de vita”, a explicat directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Branzeturile sunt modificate prin inlocuirea proteinelor din lapte cu proteine de origine animala, adica praf din albus de ou, plasma sanguina, proteine vegetale din mazare, cereale sau soia. In miere poti gasi indulcitori, fie naturali, fie artificiali. De asemenea, mierea se ingroasa cu amidon, gelatina sau chiar cu clei de oase.

Te gandeai ca macar carnea nu poate fi contrafacuta? Te-ai inselat. Cand pregatesti o friptura la cuptor este posibil sa tii in mana carne dezosata mecanic. Producatorii nu vor sa piarda nimic, asa ca ceea ce ramane pe oase dupa dezosarea manuala este recuperat prin procedee mecanice. Numai ca aceasta carne are o valoare biologica si microbiologica scazuta, dupa spusele prof. dr. Mencinicopschi. Mai mult, carnea provenita de la un animal este adesea amestecata cu cea de la alt animal.
Cand cumperi carne de porc, gandeste-te ca s-ar putea sa aiba in ea si bucati provenind de la cal sau magar. Carnea tocata, dar si carnatii, salamul, mezelurile, sunt falsificate prin adaugarea de componente inferioare (sorici, tendoane, aditivi, soia, etc.).

Un alt tertip al producatorilor este acela de a refolosi carnea alterata dupa ce se mascheaza defectele cu ajutorul condimentelor si aditivilor. Pentru a prelungi perioada de valabilitate a produselor din carne, se folosesc si radiatiile ionizante, acelea de care ne ferim cu totii.