Rugăciune ce curăță mintea și inima omului. Câtă vreme rămân pe stânca înaltă a rugăciunii, orice valuri ar bate la temelia ei, nu-mi pot face nimic.

La începutul Rugăciunii tu simţi bucurie, apoi dulceaţă şi la sfârşit vin lacrimile, căci simţi prezenţa lui Iisus. Cu Rugăciunea lui Iisus, omul devine ca un copil.

Toţi Bătrânii au trăit experienţele mistice ale rugăciunii. Menţionăm aici ceea ce Bătrânul Amfilohie mărturisea fiilor săi duhovniceşti:

„Câtă vreme rămân pe stânca înaltă a rugăciunii, orice valuri ar bate la temelia ei, nu-mi pot face nimic. Dacă însă mă las în jos, ele mă udă. Rugăciunea inimii, reintegrează, uneşte, sfinţeşte. Câtă vreme focul Rugăciunii lui Iisus arde în suflet, toate crengile uscate ard şi dispar.

La începutul Rugăciunii tu simţi bucurie, apoi dulceaţă şi la sfârşit vin lacrimile, căci simţi prezenţa lui Iisus. Cu Rugăciunea lui Iisus, omul devine ca un copil. Se adresează lui Dumnezeu simplu şi inocent, ca şi Adam în Rai, înainte de cădere. Cu Rugăciunea se dobândeşte sfânta şi binecuvântata apatie (lipsa patimilor).Rugăciunea lui Iisus sfinţeşte locul unde eşti şi munca ce o faci. Rugăciunea rezolvă orice lucru. Ea te face să umbli pe mare, scurtează distanţele, schimbă dispoziţia oamenilor, dă curaj, credinţa şi răbdare în viaţă”.

Rugăciunea ne-a fost lăsată de Mântuitorul Hristos în pilda vameșului și a fariseului. Ea poartă mai multe denumiri, „rugăciunea minții”, „rugăciunea inimii” sau „rugăciunea lui Iisus”. De asemenea, are și mai multe forme: „Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului”, „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul”, „Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă”, dar poate să îmbrace și alte forme asemănătoare.

Un părinte din Sfântul Munte, care făcea curat în camerele pelerinilor folosind o sticlă cu pulverizator care conținea o soluție de curățat, mi-a spus: ”Rugăciunea minții este ca această soluție: de fiecare dată când o spui, mai cureți putin din inimă”.

Rugăciunea minții este o rugăciunea care, rostită cât mai des, oriunde ne aflăm, fie că mergem, fie că stăm, ori lucrăm ceva, ea curăță mintea și inima omului.

Este o rugăciune foarte puternică ce trebuie rostită cu atenția minții.

La început, acest lucru poate fi foarte greu, căci mintea noastră este obișnuită să se răspândească, însă ea lucrează chiar și dacă noi nu simțim acest lucru. Însă, dacă nu o lăsăm, vom vedea roadele ei. De asemenea, este recomandat să avem și un duhovnic experimentat care să ne îndrume în lucrarea acestei rugăciuni.

(Î.P.S. Andrei Andreicuţ, Mai putem trăi frumos?, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2012, p. 103)