„După participarea la Slujba Învierii, credincioşii mergeau la mormintele celor trecuţi în lumea de dincolo, după care veneau acasă cu lumânârile aprinse pentru a aduce Lumina Învierii.
Urma spălarea feţei cu apă în care s-a pus un ou roşu, unul alb şi un bănuţ, existând credinţa că astfel se vor curăţa, se vor purifica prin apa folosită. Apa are o semnificaţie deosebită în tradiţia populară şi mai cu seamă cu acest prilej are rolul de a curăţa, de a purifica. Apa o întâlnim şi cu prilejul altor obiceiuri din ciclul vieţii: la naştere, la nuntă, la înmormântare, având un rol deosebit, şi, iată, că nici în cadrul acestei sărbători nu lipseşte.
Oul roşu semnifică sănătatea, era o dorinţă, speranţa de a fi sănătoşi pe parcursul anului respectiv. Copiii chiar obişnuiau să ia din apa respectivă oul roşu şi să-l apropie de obraji, să îşi şteargă obrajii cu el în ideea de a fi sănătoşi pe parcursul anului. Oul alb semnifică puritate, iar bănuţul noroc”