Obezitatea reprezintă un factor de risc atât pentru bolile de inimă cât și pentru anumite tipuri de cancer și diabet de tip 2. Potrivit statisticilor, 25% dintre români sunt obezi și 50% au probleme cu surplusul de kilograme, mai ales în rândul femeilor.
Specialiștii numesc 2 tipuri de obezitate: obezitatea de tip 1 care nu este cauzată de o afecțiune ci, de regulă, este cauzată de consumul în exces de alimente și lipsa exercițiului fizic și obezitatea de tip 2 care este cauzată de o afecțiune.
Principalele afecțiuni care ne pot îngrășa sunt:
Hipotiroidismul
Dacă glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni tiroidieni, întregul organism este dat peste cap și astfel apare hipotiroidismul. Aproximativ 10% din adulți au această problemă de sănătate care apare mai frecvent după vârsta de 40 de ani.
În afară de kilogramele în plus, această problemă de sănătate se poate manifesta și prin piele uscată, oboseală, dureri ale mușchilor și dureri de articulații, depresie, voce îngroșată, sensibilitate crescută la frig, dificultate la înghițit, tulburări de atenție, de concentrare și de memorie, vorbire mai lentă, gândire greoaie, scăderea ritmului cardiac și tulburări de tranzit de tip constipație.
Chiar dacă aportul de alimente nu este excesivă, dacă rata metabolismului este scăzută atunci arderile sunt mai lente și grăsimile se depun mai ușor.
Boala Hashimoto
Boala Hashimoto este una dintre cele mai frecvente forme de hipotiroidism, o afecțiune cauzată de o dereglare a sistemului imunitar care produce anticorpi anti-tiroidă sau limfocite „ucigașe” care distrug tiroida.
Atunci când glanda tiroidă începe să producă din ce în ce mai puțini hormoni tiroidieni, glanda pituitară începe să secete din ce în ce mai mulți hormoni stimulatori de tiroidă pentru a o forța să secrete mai mult.
Această forțare a tiroidei poate duce la o mărire în dimensiune a glandei tiroide, ceea ce se numește popular gușă.
Diabet zaharat de tip 2
Persoanele care suferă de diabet zaharat se străduiesc să-și controleze greutatea dar majoritatea tratamentelor pentru a echilibra glicemia predispun la îngrășare. Acestea stimulează corpul corpul să producă mai multă insulină pentru a reduce nivelul de zahăr din sânge dar uneori nivelul acestuia scade atât de mult încât apare o senzație de foame imensă.
Insulina cauzează îngrășarea deoarece stimulează celulele să preia mai multă glucoză, care se acumulează ca țesut adipos în loc să rămână în sânge.
Stresul cronic
Stresul continuu, durerea sau anxietatea poate cauza producția unor substanțe precum hormonul cortizol care încurajează organismul să depoziteze grăsimi în special pe talie.
Stresul agravează insulinorezistența, o afecțiune care determină creșterea în greutate și complicațiile excesului ponderal ca obezitate, diabet de tip 2, trigliceride crescute, ovar polichistic, ficat statornic, boală cardiovasculară etc.
Concomitent cu vizitele la nutriționiști pentru obținerea greutății ideală, se recomandă și ședințe de consiliere psihologică pentru a identifica factorii de stres și pentru a corecta reacțiile la acești factori.
Sindromul Cushing
Hipercortizolismul este o problemă hormonală cauzată de un nivel crescut al cortizolului în sânge. Se manifestă prin oboseală, modificări ale pielii, exces de greutate și poate declanșa diabetul zaharat, osteoporoza și hipertensiune arterială.
Sindromul metabolic
Acest sindrom denumește niște condiții medicale precum hipertensiunea arterială, toleranța scăzută la glucoză, obezitatea abdominală și hiperinsulinemie.
Sindromul ovarului polichistic
Acest sindrom descrie un dezechilibru hormonal care afectează ovulația normală și se estimează că 1 din 10 femei mature au acest sindrom. Simptome: acnee, menstruație neregulată, pilozitate facială și corporală excesivă, exces de greutate și probleme de fertilitate, modificări psihice, oboseală, stare depresivă și insomnii.
Boli de rinichi
Una dintre simptomele unei boli renale poate fi luarea în greutate asociată cu retenția de apă.
Sfaturile medicului pentru a preveni obezitatea
- Alimentația corectă (care să limiteze consumul de calorii
- Cât mai multă mișcare
- Eliminarea din dietă a glucidelor cu indice glicemic mare
- Consumul de grăsimi benefice mono și polinesaturate
- Reducerea aportului de grăsimi saturate (cașcaval, mezeluri, brânză topită, alune prăjite)
- Scăderea aportului de stimulente precum cafeină și sare
- Menținerea stresului sub control
- Masă de seară cât mai frugală și servită cât mai devreme
- Renunțarea la ronțăitul din fața televizorului
- Consumul de 2-3 L de lichide pe zi (apă, sucuri naturale diluate cu apă, ceaiuri)
- Prioritizarea alimentelor bogate în fibre (pâine neagră, legume și fructe crude, cereale)
Atunci când aceste lucruri nu aduc rezultate, fie nu au fost respectate cum trebuie, fie vorbim despre niște factori care intervin în procesele normale ale organismului.
Articol preluat integral, cu acord express
Sursa: sanatate.kilocalorii.ro
