„Doamne, Iisuse Hristoase, dulcele Mântuitor al sufletului meu! Mărturisesc înaintea ta întru această zi a răstignirii Tale, întru care ai pătimit și ai luat moarte pe cruce pentru păcatele noastre, că eu sunt cel ce Te-a răstignit cu păcatele mele cele multe și cu fărădelegile mele cele rele.
Pentru aceea mă rog bunătății Tale cele nespuse, să mă faci și pe mine părtaș Sfintelor Tale patimi, cinstitelor răni și morții Tale celei de viață făcătoare, pentru care să mă învrednicesc prin harul Tău, să rabd și eu asemenea pentru dragostea Ta precum Tu cel milostiv, le-ai răbdat pentru mântuirea mea, întărindu-mă întru aceasta pururea cu aceeași putere și răbdare ce ai avut, când Te-au răstignit nemulțumitorii farisei. Întărește-mă drept aceea, Doamne, să ridic cu bucurie de astăzi Crucea Ta cu mare pocăință.
Și pentru urâciunea cugetelor și voințelor mele celor rele, sădește în inima mea întristarea morții Tale, că o simt precum a simțit-o Maica Ta iubită, Ucenicii Tăi și femeile cele purtătoare de mir ce stăteau lângă Crucea Ta. Și îmi luminează mie simțirile mele cele sufletești, pentru ca să se miște și să cunoască moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut zidirile cele neînsuflețite, când s-au mișcat la răstignirea Ta, și mai vârtos cum Te-a cunoscut tâlharul cel credincios și Ți s-a plecat, de l-ai așezat în Rai.
Dă-mi Doamne și mie, darul tău, precum ai dat atuncea aceluia, și-mi iartă păcatele pentru Sfintele Tale patimi și mă așază cu bună întoarcere și cu pocăință împreună cu el în Rai, ca un Dumnezeu și Ziditor ce ești. Asemenea fă și la toți creștinii vii și morți, precum se roagă în toate zilele, în Sfânta Ta Biserică, și le iartă lor păcatele și-i învrednicește pe ei împărăției Tale, pentru ca să vadă lumina ta și să Te slăvească.
Mă închin Crucii Tale, Hristoase, și zic către dânsa pentru dragostea ta: „Bucură-te, cinstita Cruce a lui Hristos! Că tu ai mântuit lumea prin pironirea lui Hristos pe tine; Bucură-te, pom binecuvântat, pentru că Tu ai ținut rodul vieții și ne-ai izbăvit din moartea păcatului; Bucură-te, drugul cel tare ce ai sfărâmat ușile iadului; Bucură-te cheie împărătească ce ai deschis ușa Raiului.
Mă bucur și eu pentru că văd pe cei răi surpați jos și pe prietenii Tăi împărțind în cerui; pe cei rău biruiți de povara Ta și pe creștinii ce Ți se închină, înarmați cu puterea Ta”. O, răstignitul meu, Hristoase, câte ai pătimit pentru noi! O, câte răni, scuipări, câte batjocori și câtă necinste au răbdat pentru păcatele noastre, pentru ca să ne dai încă pilda adevăratei răbdări!
Drept aceea cum pot să fug de cruce, văzând pe Dumnezeul mei ridicat pe Ea; să-mi pară grele caznele, văzând pe stăpânul mei că le iubește, le cere și le socotește de mare mărire? Rușine-mi este cu adevărat de mă voi întrista de relele ce-mi pricinuiesc oamenii sau pentru ispitele ce-mi aduc vrăjmașii, trupul și gândul mei cel rău, sau pentru necazurile și bolile ce-mi vin din depărtarea lui Dumnezeu de mine.
De creme ce acestea toate le trimite Dumnezeu, pentru ca să mă apropii de El mai mult și pentru ca să-L slăvesc și mă pedepsește întru această viață pentru binele meu și pentru ca să mă odihnesc cu mai multă mărire întru împărăția Lui. Așa fiind, înmulțește-mi Doamne ostenelile, ispitele și durerile mele, dar să-mi înmulțești cu prisosință și răbdarea, puterea, mulțumita și binecuvântarea în patimile ce le voi suferi.
Pentru că eu cunosc că sunt neputincios de nu mă vei întări, orb de nu mă vei lumina, legat de nu mă vei dezlega, fricos de nu mă vei face îndrăzneț, rău de nu mă vei preface, pierdut, de nu mp vei încerca, rob, de nu mă vei răscumpăra cu bogata și dumnezeiasca Ta putere și cu darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin, o slăvesc acum și pururea și-n vecii vecilor. Amin.”
