Minunea arătării Maicii Domnului unui sărac. Izbucnind in lacrimi, a zis:

Dupa cum bine se stie Maica Domnului este aparatoarea celor saraci, iar cei ce isi pun credinta in Ea nu vor ramane neauziti.
Intr-o zi, a trecut pe la manastire un sarac, care era foarte flamand. S-a apropiat de portar si l-a rugat sa-i dea o bucata de paine, insa portarul l-a alungat fara mila, zicandu-i: „Daca vrei paine, sa aduci bani si iti voi da”, scrie ortodoxia.me.
Neindraznind sa mai zica vreun cuvant, saracul a pornit pe cararea ce ducea spre Kareia. Mergand putin mai sus de manastire, fiind flamand si obosit, s-a asezat pe o piatra la umbra unui copac.

Izbucnind in lacrimi, a zis:

– Maica Domnului, tu vezi ca imi este foame si nu mai pot. Da-mi, te rog, o bucata de paine!
Stand el asa si plangand, vede o femeie apropiindu-se de el si zicandu-i:
– De ce plangi, omule?
Nu mai pot de foame si am fost la portarul manastirii sa-i cer paine, dar el m-a alungat, spunand sa-i aduc bani, a zis saracul, continuand sa planga.
Atunci femeia, dandu-i un ban de aur, i-a zis:
– Nu mai fi necajit, omule! tine banul acesta si-l da portarului, ca sa-ti dea paine. Si sa-i mai spui ca, daca vor mai continua asa, le voi lua belsugul din manastire.
Saracul a multumit femeii si, plin de bucurie, s-a dus la portar, zicandu-i:
– Da-mi o bucata de paine si iti voi da banul acesta.
Luand portarul banul, a vazut ca este din aur si, minunandu-se, l-a intrebat unde l-a gasit. Atunci saracul i-a povestit cum i l-a dat o femeie. Ascultand cu atentie cele spuse de sarac, a inteles ca s-a intamplat un lucru minunat, deoarece in Sfantul Munte nu intra femei.
L-a luat pe sarac si au mers la staret, spunandu-i de cele intamplate. Atunci au inteles ca a fost Maica Domnului, ocrotitoarea celor necajiti. Mergand la icoana Maicii Domnului, au vazut ca lipsea un galben din salba ei, fiind chiar banul adus de sarac. Privind la icoana Maicii Domnului si inchinandu-se cu evlavie, saracul a recunoscut in icoana pe femeia care i s-a aratat.
Mustrand pe portar pentru nemilostivirea lui si dandu-i canon, staretul a hotarat ca, de atunci, sa se puna la poarta manastirii un cufar, in care sa fie pusa zilnic paine pentru cei saraci.
Acest obicei se pastreaza pana in ziua de astazi…